RocKoXyGen
This forum is a place where our soul is open because the rock exist!
|
Nou pe simpatie: Laura Petrei la Simpatie.ro
 | Femeie 24 ani Braila cauta Barbat 27 - 65 ani |
|
|
RocKoXyGenReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #41 |
ellaadmina băăăDin: galatzy
Postari: 2394
|
|
|
| |
|
| #42 |
black cat~ExPeriMentaT~Din: Somewhere in Japan
Postari: 165
|
|
Stiu ca vreti mai lungi, dar am multe pe cap. Si ficul e in lucru. Oricum asta nu inseamna ca am ramas in pana de idei.
In cateva minute se intunecase bine iar linistea domnea peste tot. Hana vazu cum i cresc unghiile si branhiile incep sa apara. -O, nu! Sam trecea si ea prin procesul de transformare , insa aparitia lunii impiedica transformarea fetelor in demoni. -E posibil? zise Sam privindu-si corpul. -Se pare ca da. -Tata o sa fie uimit. Hai la mine acasa. -Bine. Alergara spre casa Samanthei cat mai repede. -Tata! si tranti usa. -Sam? Tu esti? -Da, chiar eu, zise aceasta gafaind. -Dar cum? Esti om , zise acesta uimit peste masura si incurcat. Sam incepu sa-i relateze pe nerasuflate tot ce se petrecuse. Pe masura ce povestea tatal ei, facea fel de fete, ca si cum ar fi crezut ca viseaza. -Ea e Hana. Iar asta e licoarea, aratand spre sticluta din mana colegei sale. -E…, e incredibil. O saptamana pe luna. -Cum ai auzit si-l imbratisa puternic. Cei doi erau bucurosi, nevoie mare. Sam i facu Hanei sa se apropie si o luara in brate. -Am avut dreptate, nu? zise o voce straina. -Bunico, tresari Hana. -Nu va faceti griji, privindu-i pe cei doi mirati. Eu si nepoata mea avem o legatura speciala. Si simt ca intre cele doua fete se naste o legatura puternica. -Eu sunt tatal Samanthei. Va multumesc pentru ce ati facut. -Iar eu, sunt bucuroasa ca am dat o mana de ajutor. Fetele se privira multumite si intr-adevar se nascuse o legatura intre cele doua. Hana simti nevoia sa fie singura si iesi in curte.Privi medalionul de la mama ei si o lacrima isi facu aparitia pe obrazul ei.
_______________________________________

|
|
| |
|
| #43 |
|
|
ca deobicei foarte foarte frumos!! scuze, nu am stiut ca esti cu probleme...gomme T^T imi place, nu prea stiu ce sa mai zic dar inca o data gomme pt ca nu ti-am rasp mai devreme...scoala ma baga in pamant 
_______________________________________

 Nu dispera cand soarta te apasa si nici nu plange de-al tau destin caci dupa un chin viata-i mai frumoasa cum dupa ploaie ceru-i mai senin…

  
|
|
| |
|
| #44 |
ellaadmina băăăDin: galatzy
Postari: 2394
|
|
|
| |
|
| #45 |
black cat~ExPeriMentaT~Din: Somewhere in Japan
Postari: 165
|
|
Uite ca vine.
“ Nu ma poti parasi, striga mama fetei catre tata”. “Vei naste un montru. Trebuia sa o avortezi cand era timpul! tipa el furios”. “Niciodata. Daca tu nu o vrei dispari din viata mea! i striga cu lacrimi in ochi.” “Prea bine si tranti usa in urma lui.”
“ Biata mama. A sacrificat totul pentru mine. Tata nu m-a vrut niciodata”.
“ Esti un pericol pentru toti, zise tatal fiicei sale”.
“De ce ar trebui sa-mi pese de un om de nimic? El nu ma vrut niciodata. Banuiesc ca daca inca e in viata, nici acum, nu s-ar obosi sa ma caute.
“Cum i poti spune asa ceva? striga bunica. E doar un copil, pentru numele lui Dumnezeu. Si nu orice copil, ci al tau.” “ Hmm, trebuia sa-mi dau seama, ca i vei lua apararea. E mult iubita ta nepoata”.
De ce isi amintea toate astea tocmai acum? Tatal ei o parasise cand avea patru ani. In toti acei ani nu o vizitase decat foarte rar. Care erau scopul acelor vizite, nici ea nu stia. Bunica ii spusese ca in decursul acelor ani, incercase sa se mai impace cu mama ei, daca renunta la fata. Marta nici nu vrusese sa auda de asa ceva. Era cel mai oribil lucru pe care putea sa il ceara. Ajunsera la divort pentru a nu mai fi nevoiti sa se vada vreodata. Desi fusese nevoita sa o creasca singura, o crescuse foarte bine. Hana fusese sfatuita de mica sa nu-si arate forma reala in apa, in prezenta oamenilor.
“ Oamenii sunt rai. Se tem de ce vad prima oara dar, nici nu incearca sa inteleaga ceea ce vad”.
La varsta de opt ani ramasese fara mama. Aceasta fusese lovitura de gratie pentru copila. Fiinta pe care o iubea cel mai mult fusese ucisa cu salbaticie, ura si razbunare. Vanatorii asa se numeau acei oameni, vanau orice fiinta din placere, cu cruzime, fara sa le pese de suferinta lor.
“Dar acum eu va voi vana pe voi” si ochii capatara o nuanta rosiatica. Zambetul ei era un zambet ciudat si nebun.
_______________________________________

|
|
| |
|
| #46 |
|
|
Wow, e asa de scary Ai descris-o pe Hana, sirena nu?Misto rau!Imi place! Deci de abia astept sa vad ce se mai intampla!! 
_______________________________________

 Nu dispera cand soarta te apasa si nici nu plange de-al tau destin caci dupa un chin viata-i mai frumoasa cum dupa ploaie ceru-i mai senin…

  
|
|
| |
|
| #47 |
DeeDeeModeratorDin: Dej Jud Cluj:X
Postari: 1481
|
|
chiar ai talent la scris...respect 
_______________________________________ Sometimes I cry so hard from pleading So sick and tired of all the needless beating But baby when they knock you Down and out It's where you oughta stay
When after all the blood that you still owe Another dollar's just another blow So fix your eyes and get up Better get up While you can
|
|
| |
|
| #48 |
ellaadmina băăăDin: galatzy
Postari: 2394
|
|
|
| |
|
| #49 |
black cat~ExPeriMentaT~Din: Somewhere in Japan
Postari: 165
|
|
Gomene ca v-am facut sa asteptati atat. Sper ca nextul sa va placa.
Isi lua la revedere de la ceilalti, spunand ca nu se simte bine. Bunica iesi dupa ea si o prinse de mana. -Hana, ce ai de gand? Si se uita cu teama la ea. -Nimic bunico si zambi, apoi pleca.
“Am o presimtire foarte rea.”
-Unde e Hana? Intreba Sam. -Acasa. Nu se simte bine. Hana se indrepta spre plaja si privi valurile care se spargeau cu zgomot de tarm. Privi medalionul si intra in apa. “Pentru tine mama.” Curand disparu inghita de ape. Apa nu o transformase in sirena si de data asta, efectul licorii era prea puternic. Nu putea sa iasa la suprafata, era prea mare distanta. Se zbatu in zadar sa scape, i se intuneca vederea si lesina. -Hei vad un trup aici, striga omul partenerului sau dupa ce iesi la suprafata. -Cum? -Ma duc dupa ea si se scufunda. Lua fata in brate si in cateva minute erau pe vapor. -Mai traieste? -Nu stiu. Chipul Hanei se albise destul de mult. Nu stiau daca inca era in viata sau murise. Isi puse mainile pe pieptul ei si incepu sa apese cu forta. Dupa cateva minute de chin, Hana isi reveni, scuipa toata apa apoi cazu iar in lesin. -E slabita. O duc in cabina si o lua in brate. -Macar supravietuieste. -Da. O puse pe pat si o inveli cu trei paturi pentru a-si reveni. Hana era scufundata intr-un somn adanc, iar respiratia usoara iti spunea ca traieste desi parea mai mult moarta. Iesi din cabina si merse pe punte unde se intalni cu prietenul sau. Trecura mai multe ore pana cand Hana isi reveni din somn. Duse mana la cap, se simtea destul de ametita. In cateva minute realiza ca se afla intr-o camaruta ciudata. Dadu patura la o parte si sprijinindu-se de pereti reusi sa ajunga la usa. Cand o deschise constata ca se afla pe un vas, cineva o salvase. O mana o atinse pe umar si intoarse capul speriata. -Te-ai trezit. Credeam ca iti va fi mai rau. Hana continua sa-l priveasca nelamurita si usor speriata. Langa barbat se apropie capitanul. Cand dadu cu ochii de el ramase inmarmurita. Pentru un timp nu zise nimic apoi ii lipi o palma zdravana capitanului. La acest gest tot echipajul ramasese mut de uimire.
O sa intelegeti ce e si cu capitanul. Iar in celalalt capitol veti vedea ce se intampla cu vanatorii.
_______________________________________

|
|
| |
|
| #50 |
|
|
next 
_______________________________________

au innebunit vacile vaca milka se mulge 
|
|
| |
|